Category Archives: Găgăuzia

Historia.ro | Istoria poporului găgăuz: Turcii creștini din Basarabia

Astăzi majoritari doar în provincia autonomă Găgăuzia din sudul Republicii Moldova, găgăuzii sunt un popor mic, dar cu o istorie lungă și interesantă. Turci creștini vorbitori de limbă rusă și turcă. Aceasta ar fi cea mai simplă definiție pentru acest neam, care trăiește printre români de aproape un mileniu și despre care se știu încă destul de puține lucruri.

În prezent, sunt puțin peste 300.000 de găgăuzi rămași în întreaga lume care încă își păstrează identitatea.

După 1812, găgăuzii existenți în Basarabia s-au confruntat pentru prima dată cu procesul de rusificare forțată promovată de autoritățile țariste.

Opunând rezistență, au reușit într-un final să creeze un stat propriu independent în 1906. „Republica de la Comrat” a durat doar cinci zile, urmând să fie recucerită de armatele țariste. De atunci, poporul găgăuz nu s-au mai bucurat de conducere proprie până în 1991 când vor căpăta statutul de republică autonomă în cadrul Republicii Moldova (foto dreapta).

La 1918, cea mai mare parte a teritoriului locuit de găgăuzi intră în componența Regatului României. Nici de această dată aceștia nu se bucură de privilegii deoarece, cu toate că erau creștini ortodocși la fel ca și românii, turcofonia lor a dat naștere unor sentimente de antipatie. Însă având în vedere politica de românizare a Dobrogei din perioada interbelică, găgăuzii au fost relativ ușor de asimilat datorită religiei, un factor de identitate care s-a dovedit mai important decât cel lingvistic.

De aceea, găgăuzii nu s-au apropiat de comunitatea turco-tătară musulmană din Dobrogea, ci de români. În scurt timp, au învățat limba română și au devenit fideli românismului. Ca atare, găgăuzii au votat în număr mare Garda de Fier, fiind atrași de ortodoxismul militant și anticomunismul promovat de această formațiune fascistă.

O dată ce Basarabia a intrat în componența Uniunii Sovietice, populația găgăuză din sudul acestui teritoriu s-a bucurat de o protecție mai mare a identității lor decât în trecut, deoarece sovieticii s-au folosit de problemele identitare ale comunităților mici împotriva populațiilor majoritare din diferite regiuni. Astfel, din anticomuniștii interbelici, găgăuzii au devenit mai interesați de politica sovietică. Drept dovadă, la referendumul din 1991 găgăuzii au votat majoritar în favoarea rămânerii în Uniunea Sovietică….

Foto: Catedrala Sfântul Ioan Botezătorul din orașul Comrat, capitala regiunii autonome Găgăuzia din Republica Moldova

Deschide.md | Iulian CHIFU // Sindromul Stockholm și Tătucul națiunii ruse: De la Stalin la Putin

Am văzut două știri succesive, în această săptămână, care m-au fascinat prin lucrurile comune, reacțiile similare și elementele de substrat cultural și societal care subliniază faptul că mulți din cei vizați nu au părăsit încă epoca imperială sovietică, despre care cu nostalgie însuși Vladimir Putin afirma că prăbușirea sa a fost cea mai mare catastrofă a secolului 21. Și trecerea în revistă a acestei realități ne arată cât de cumplite sunt nevrozele memoriei și somnul rațiunii care, evident, naște monștri, după cum bine ne spunea Francisco Goya.

Găgăuzii nu se pot împăca nici ei cu gândul că Uniunea Sovietică s-a prăbușit și se cer din noi ocupați. Aceștia au extins harta Rusiei – deja o enormitate pe un monument modern -, hartă gravată pe monumentul de la Comrat dedicat grănicerilor, refăcând harta Imperiului Sovietic, sub a cărui ocupație s-a aflat teritoriul Republicii Moldova din care fac parte mai mult de jumătate de secol.

Putin, Putin uber ales!

Prima știre șocantă, difuzată și de către deschide.md, arată că peste 50% din populația rusă și-ar dori ca Vladimir Putin să rămână șeful statului şi după 2024, când expiră cel de-al doilea mandat consecutiv al său și, totodată, cel de-al patrulea din cariera de până acum a liderului de la Kremlin. Împotrivă ar fi doar 27%, potrivit unui sondaj realizat de „Levada Center”, citat de echo.msk.ru. În același timp, a crescut numărul celor care vor schimbări radicale în țară: de la 27 la 57%.

Rușii își doresc, în primul rând, ridicarea nivelului de trai, combaterea corupției, mărirea salariilor, a pensiilor și rezolvarea problemelor sociale. Unde greșesc, evident, este atunci când aleg același lider și așteaptă de la el o altă politică sau alt rezultat. Cam ca atunci când faci un experiment în aceleași condiții, dar aștepți un rezultat diferit(una din definițiile prostiei colective).

Vladimir Putin și-a început cel de-al patrulea mandat la 7 mai. Acesta va fi al doilea mandat de 6 ani. Constituția Federației Ruse prevede că șeful statului nu poate deține mai mult de două mandate consecutive. Nici nu vorbim despre faptul că, printr-un nou mandat la 71 de ani, Vladimir Putin ar ajunge liderul cel mai longeviv din istoria contemporană a statului rus, devansându-l pe Iosif Visarionovici Stalin.

Nostalgii găgăuze. Mama Rusie și fosta Uniune Sovietică

Cea de a doua știre vorbește despre nostalgia după defuncta URSS în Autonomia Găgăuză, care ia forme ce pot interesa deopotrivă psihanaliza şi codul penal. Cazul cel mai recent este harta fostului imperiu sovietic, gravată pe monumentul grănicerilor de la Comrat, în dispreţul realităţilor istorice şi al bunului simţ, după cum arată agențiile de știri.

Radio Europa Libera : Afaceri pe bani europeni în Găgăuzia şi Taraclia prin programul SARD

0 de antreprenori din sudul ţării, mai exact din autonomia Găgăuză şi Taraclia, regiuni locuite compact de etnici găgăuzi şi bulgari, au primit din partea Uniunii Europene granturi de până la 18.000 de euro pentru dezvoltarea propriilor afaceri. În 2016, Bruxellesul a lansat în regiune cel mai de anvergură proiect pentru susținerea agriculturii şi dezvoltării rurale, planificând să cheltuie până la finele acestui an peste şase milioane de euro. Corespondenta Europei Libere, Diana Răileanu, a fost astăzi la Comrat, unde datorită unui grant de 3.000 de euro, un tânăr a deschis o afacere în domeniul construcțiilor:

La vârsta de 30 de ani neîmpliniţi, Ilia Kapaklî se simte suficient de matur şi pregătit să gestioneze mai multe afaceri. În urmă cu câţiva ani, a pornit cu asamblarea de ferestre termopan în garajul casei. Anul trecut a simţit nevoia să-şi extindă activitatea, iar astăzi se laudă cu cel mai performant strung din sudul ţării pentru producerea panourilor de metal pentru acoperişuri şi faţade.

A obţinut din partea Uniunii Europene, prin programul SARD, de susţinere a agriculturii şi dezvoltării rurale în Găgăuzia şi Taraclia un grant de 3.000 de euro, bani cu care şi-a procurat strungul, a improvizat un atelier la marginea Comratului şi a creat şi patru locuri de muncă:

„Banii care ne-au fost oferiţi în calitate de grant au reprezentat 60 la sută din totalul investiţiilor. La prima vedere nu sunt foarte mulţi bani, însă suficient ca să lansăm afacerea. Recunosc că nu prea ştiam cum să dezvolt businessul. Am învăţat să prevăd anumite riscuri, cum să cresc rentabilitateea afacerii. În prezent cea mai mare provocare cu care mă confrunt este lipsa forţei de muncă. Este foarte greu să găseşti oameni responsabili şi dornici să lucreze. Cei mai buni au plecat peste hotare. Strungul pe care îl vedeţi aici este cel mai performant din regiune şi din Comrat. L-am cumpărat pe bani europeni, iar acest fapt ne permite să avem cei mai mulţi clienţi.”

Angajaţii lui Ilia Kapaklî sunt localnici care până nu demult lucrau la negru peste hotare. În ultimii patru ani, Nicolae Cantarajî a muncit în Federaţia Rusă în construcţii. La începutul acestui an a revenit acasă şi Nicolae nu a mai plecat. Ilia Kapaklî era în căutarea unui strungar aşa că Nicolae nu a stat prea mult pe gânduri dacă să accepte oferta sau nu:

„Această slujbă îmi permite să-mi întreţin familia, să nu fiu nevoit să plec peste hotare, iar acest aspect este foarte important pentru mine. M-am săturat să fiu printre străini. Mergeam la Moscova o dată la trei luni, asta nu-i viaţă. Sunt sigur că dacă se vor deschide mai multe locuri de muncă, mulţi s-ar întoarce acasă.”

(foto : arhiva )